Este o poveste, ne spune baciu Sabin, despre onaci, nişte oameni mari, un fel de uriaşi care au trăit pe vremuri şi pe care i-a pedepsit Dumnezeu
Nu mai ştiu sigur cine mi-a spus această legendă despre urmele din uşa bisericii vechi, ne mărturiseşte domnul profesor. Cred că Cioica bătrânul sau altcineva…Aici, la Cetea, biserica ortodoxă a fost construită în anul 1811. În locul ei s-a aflat o biserică mică, de lemn, care în vremea când a fost dărâmată trebuie să fi avut peste o sută de ani. Povesteau bătrânii că atunci când s-a făcut biserica de piatră, satul era plin de oameni. Fiecare casă avea datoria de a aduce piatră. Erau pe-atunci în sat peste două sute de boi. A fost adusă atâta piatră, încât de trei ori s-a umplut platoul, unde se află azi cimitirul şi biserica. Cei care nu aveau
La noi în sat, la Cetea este o peşteră. Nu m-am băgat niciodată în ea, că mi-a fost frică, dar treceam pe lângă ea câteodată, când mergeam cu vacile. Pe-acolo, locu-i mai pietros